Noutăţi de criză: nume sonore dispar, arătări bizare se nasc

Ce legătură credeţi că am găsit între abţibildele cu maşini din gumele Turbo de acum zeci de ani şi recentul periplu prin Italia? (periplu făcut la bordul unui Renault Megane Sport Tourer 1.5 dCi EDC Collection 2012, despre care vă voi povesti zilele astea mai pe larg, într-un test de anduranţă)

De Tomaso. Pentru că, pe de o parte, De Tomaso Pantera mi-a cam bântuit visele în perioada când colecţionam celebrele abţibilde, iar, pe de altă parte, e o marcă italiană, care a făcut oareşce furori într-o vreme. Şi, cum tot am venit recent din Italia, unde am vizitat multe chestii istorice, parcă mă apucă melancolia gândindu-mă la mărcile auto de altă dată.

Însă nu despre amintiri din copilărie vreau să vorbesc acum, ci despre un prezent tăios. Pentru că am aflat că De Tomaso a intrat în faliment. Nu doar atât, Garda Financiară (ale cărei maşini le-am văzut din plin cam pe toate drumurile prin Italia vara asta) i-a arestat pe Gian Mario Rossignolo, fostul preşedinte al companiei, precum şi pe doi dintre asociaţii acestuia.

De ce? Pentru că aceşti „ragazzi intelligenti” au dosit vreo 7 milioane de euro din fondurile guvernamentale şi UE, destinate revigorării companiei De Tomaso şi asigurării a nu mai puţin de 1.000 de locuri de muncă. Mai mult, au şi jucat teatru prezentând un pseudo-concept SLC la Geneva 2011, care mă bucur că nu a văzut lumina zilei ca model de serie.

Sincer, mă doare sufletul pentru că un nume cândva celebru şi care avea potenţial să revină pe scena pasiunii auto e îngropat probabil pe vecie din cauza unor aşa-zis afacerişti, de fapt nişte bijniţmen în costume Armani. În condiţiile în care, cel mai probabil, lumea va considera că De Tomaso a fost doar o altă victimă a crizei – e nedrept pentru De Tomaso să dispară în istorie lăsând o umbră eronată.

Dar De Tomaso nu se duce singură în lumea umbrelor. Un alt nume sonor, de data asta britanic, este înmormântat fără scrupule de un miliardar rus: tovarăşul Nicolay Smolensky, după ce a cumpărat acum câţiva ani cu vreo 15 milioane de lire sterline marca TVR şi promitea câte-n lună şi-n stele, a anunţat că a luat decizia strategică de a pune cruce brandului britanic.

TVR. Un nume care şi acum îmi provoacă fiori de gheaţă pe spate dacă mă gândesc la nevroticul TVR Sagaris, o creaţie care respiră prin fiecare centimetru pătrat de metal, piele şi cauciuc o pură pasiune auto. Smolensky, însă, e mai pasionat de speculaţiile cu bani şi, conform presei ruse (şi nu numai) de tot felul de alte afaceri cu iz mafiot. Aşa încât şi TVR dispare în negura istoriei cu o etichetă nemeritată: victimă a crizei economice.

Două nume nobile îngropate de proprietari mafioţi, cu o scuză penibilă: criza. Care criză, iată, este adusă ca scuză şi de cei care dau undă verde unor proiecte ambiţioase, dar de prost gust: SUV-uri de lux cu un aspect îndoielnic şi croite parcă pentru o clientelă cu o calitate morală cel puţin îndoielnică.

Acum 3 ani, la Salonul Auto Geneva 2009 era prezentat conceptul Aston Martin Lagonda, un SUV luxos, dar cu un aspect de tanc ţanţoş, care numai eleganţă şi rafinament nu degaja. În contradicţie cu superbul coupe cu patru uşi Rapide, Lagonda este genul de kitsch pantagruelic pe patru roţi, despre care credeam că e doar o eroare. Eroarea, însă, o făceam eu să gândesc astfel, deoarece proiectul a primit acum undă verde de la şefii Aston Martin, iar din 2013 le este promis milionarilor parveniţi şi cu gust pentru opulenţă.

Nu e singurul exemplu: dacă la recentul Salon Auto Geneva 2012 mă uitam îngrozit la conceptul de suv luxos Bentley EXP 9F, acum îmi vine să-mi iau câmpii la auzul veştii că oficialii VAG au dat şi ei undă verde acestui mastodont luxos, care, atenţie, din raţiuni de marketing va debuta chiar în Dakar Rally în 2013! Iar modelul de serie va fi modificat doar în detaliu faţă de conceptul iniţial – care, din punctul meu de vedere, poate intra fără probleme în topul celor mai hidoase maşini din ultimii 20-30, dacă nu chiar 50 de ani.

Cum vine asta? Criza economică îngroapă nişte nume sonore şi nobile, care au dat naştere unor modele pasionale şi foarte apreciate la vremea lor, dar e perfectă pentru a aduce pe lume nişte avortoni de lux, care, practic, contorsionează denumirile celebre ale siglelor pe care le vor purta. Unde e logica?

Se pare că această criză nu are nici o logică. Sau logica ei este tocmai aceea de a-mi da peste cap valorile mele, de muritor de rând care privilegiază pasiunea în faţa intereselor meschine financiare. Revin, aşadar, din concediu mâhnit şi, invariabil, privesc pesimist spre viitorul lumii auto actuale. Ne scufundăm încet şi sigur, oare?